Aleksandar Vucic și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate din Serbia, în fața unei mișcări studențești susținute de protestatari. A fost o zi istorică pentru Serbia, marcată de o prezență masivă la vot și de cozi la secțiile electorale. În septembrie, Vucic și-a anunțat demisia în urma protestelor de amploare care au zguduit țara. Într-o transmisiune exclusivă pentru REALITATEA PLUS, jurnalistul sârb acreditat la Casa Albă, Ognjen Medic, a făcut analiza alegerilor care l-au scos definitiv de la putere pe Vucic după 14 ani, deși a fost o figură dominantă a politicii din Serbia.
Aleksandar Vucic și-a recunoscut înfrângerea. Studenții au câștigat alegerile
Alegerile parlamentare anticipate de duminică, 25 octombrie, au adus o schimbare majoră în politica Serbiei. Aleksandar Vucic a recunoscut public că formațiunea sa, Partidul Progresist Sârb, a pierdut scrutinul în fața Listei Studenților, o mișcare politică apărută în urma protestelor antiguvernamentale care au mobilizat sute de mii de oameni. Potrivit estimărilor prezentate de fostul președinte, studenții ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate în Parlamentul cu 250 de locuri, în timp ce tabăra sa ar primi aproximativ 105 mandate.
Datele preliminare publicate de organizațiile independente de monitorizare a alegerilor indică un rezultat asemănător. Potrivit estimărilor CeSID și Ipsos, Lista Studenților ar urma să obțină aproximativ 139 de mandate, față de 104 pentru formațiunea susținută de Vucic. Rezultatele definitive urmează să fie confirmate de autoritățile electorale, însă fostul lider sârb a admis deja victoria adversarilor săi.
Scrutinul a fost marcat de o mobilizare electorală puternică, prezența la vot apropiindu-se de 70%, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate în Serbia după destrămarea Iugoslaviei.
Ognjen Medic, corespondență pentru REALITATEA PLUS despre alegerile din Serbia
Într-o intervenție exclusivă pentru REALITATEA PLUS, Ognjen Medic, jurnalist sârb acreditat la Casa Albă și corespondent Newsmax Balkans, a prezentat atmosfera din timpul scrutinului și modul în care s-a desfășurat votarea, inclusiv în Statele Unite.
Jurnalistul a explicat că principala confruntare electorală s-a desfășurat între Partidul Progresist Sârb, asociat cu Aleksandar Vucic, și lista susținută de studenții care au condus protestele din ultimii aproape doi ani. Mișcarea studențească a cerut schimbări politice, responsabilizarea autorităților și consolidarea instituțiilor statului.
Potrivit corespondentului, atmosfera din Serbia a fost tensionată pe parcursul zilei, însă votarea s-a desfășurat, în general, fără perturbări majore. Observatorii electorali au semnalat nereguli și incidente, iar în mai multe localități s-au format cozi la secțiile de votare. Organizațiile independente au raportat și suspiciuni privind presiuni asupra alegătorilor și încălcarea secretului votului.
Cum au votat sârbii din Statele Unite. Patru secții electorale și mii de alegători
Ognjen Medic a prezentat și situația comunității sârbe din Statele Unite, unde au fost organizate patru secții de votare, la Washington D.C., New York, Chicago și Los Angeles. Potrivit informațiilor prezentate în corespondență, pe listele electorale din SUA erau înscriși în total 5.750 de alegători.
Jurnalistul a explicat că a discutat cu reprezentanții diplomatici ai Serbiei din Washington, New York și Chicago, care i-au transmis că procesul electoral s-a desfășurat fără probleme majore. În capitala americană, alegătorii au venit constant la secția de votare, iar în primele ore ale dimineții au fost semnalate inclusiv cozi în fața ambasadei Serbiei.
Un incident a fost raportat la Chicago, unde mai mulți jurnaliști ar fi încercat să filmeze procesul de votare fără aprobarea comisiei electorale locale. În rest, potrivit informațiilor transmise de Ognjen Medic, nu au fost semnalate dificultăți importante în desfășurarea votării la secțiile din Statele Unite.
Protestele studenților au început după tragedia de la Novi Sad
Victoria mișcării studențești vine după aproape doi ani de manifestații declanșate de tragedia produsă în noiembrie 2024, când copertina gării din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane. Incidentul a declanșat proteste împotriva corupției și a modului în care autoritățile au gestionat responsabilitățile pentru tragedie. Manifestațiile au crescut treptat în amploare și s-au transformat într-o contestare a conducerii politice a țării. Studenții au cerut transparență, răspunderea celor implicați și funcționarea independentă a instituțiilor statului.
Pe fondul presiunilor publice, Aleksandar Vucic a convocat alegeri parlamentare anticipate pentru 25 octombrie 2026, cu mai bine de un an înaintea termenului obișnuit. Ulterior, pe 27 septembrie, acesta a demisionat din funcția de președinte, pregătindu-se să candideze pentru funcția de prim-ministru. Scrutinul de duminică a schimbat însă raportul de forțe. Mișcarea studențească a reușit să transforme protestele de stradă într-o victorie electorală, după 14 ani în care Aleksandar Vucic a dominat politica Serbiei, mai întâi ca premier, apoi ca președinte.
